Farul din Alexandria

7. Farul din Alexandria

Farul din Alexandria

Cu o inaltime cuprinsa intre 115 si 135 m, aceasta constructie a fost timp de multe secole cea mai inalta cladire construita de om. Acest far a fost construit in secolul 3 i.Hr. in Egipt, pe Insula Pharos – de aici provine termenul de “far” (turn de iluminare folosit ca reper in navigatie). La inceput, aceasta constructie a fost doar un simbol al portului, apoi a devenit indicator pentru marinari. Acest far era construit din blocuri uriase de marmura alba si avea trei niveluri separate. In mijloc sectiunea farului era de forma octogonala, era gol pe dinauntru si avea o inaltime de 30 de metri. Din interior ieseau flacari care nu se stingeau niciodata, luminand atat noaptea cat si ziua si facand vizibil drumul spre port. Se spunea ca flacara se vedea de la 50-60 km departare. Farul a fost distrus de 2 mari cutremure– din 1303 si 1323. In 1480, mamelucul Qaitbay a facut o fortareata pe locul farului, folosind structurile si pietrele ramase. In 1994, aproape de orasul Alexandria, niste scafandri au gasit in mare ruinele farului.

        Dintre cele sase minuni disparute ale lumii, Farul din Alexandria pare a fi ultimul supravietuitor. De aceea i se cunosc atat pozitia cat si aspectul. Scrierile lui Strabon si ale lui Pliniu cel Batran descriu turnul si splendida marmura alba in care era imbracat.
Farul era construit din trei turnuri sau etaje, ridicate pe un fundament extrem de solid. In partea inferioara se gasea un turn de forma patrata, cu latura de 30m si inaltimea de 55m , cu 300 de camere de locuit, pentru garnizoana care deservea farul. Urma apoi un turn octogonal in care se insirau scari in forma de spirala , cu latura de 18,3m si o inlatime de 27,45m. Cu ajutorul scarilor se ajungea in cel de-al treilea turn , cilindric, cu o inlatime de 7,3m in care se facea focul si se aflau oglinzile. In varf se gasea statuia lui Poseidon. Inaltimea farului era de 117 m.
 

       Pentru mentinerea focului era necesara o cantitate imensa de combustibil. Lemnele erau transportate , dupa unii autori, cu carute trase de cai sau catari care urcau pe o rampa in forma de spirala, iar dupa altii, cu ajutorul unor scripeti de la prima la a doua terasa si apoi pe scara. In spatele focului se gaseau oglinzi uriase de bronz, care reflectau lumina la distante de peste 50km, luminand rada si ghidand corabiile.In timpul zilei era folosita lumina solara, care era amplificata de uriasele oglinzi.
Dupa ce au cucerit Egiptul, arabii s-au indragostit de Alexandria si de bogatiile ei. Dar noii conducatori au mutat capitala la Cairo si cu aceasta ocazie au vrut sa mute si oglinda farului. Dar ea a fost coborata gresit si a fost sparta. In anul 956 d.C.un cutremur a zgaltait Alexandria, provocand numeroase stricaciuni farului, urmat de alte doua, in 1313 si 1323.
In 1480, sultanul Qait Bey a decis fortificarea Alexandriei si a construit un fort medieval pe amplasamentul vechiului far, folosind chiar piatra si marmura din ceea ce mai ramasese.Acum , langa actualul Fort Qait Bey, sub apele linistite ale marii se zaresc asa numitele fundatii ale farului.
Desi nu a supravietuit, Farul din Alexandria a fost luat drept model pentru numeroase monumente inaltate pe malurile Mediteranei si chiar in Spania.